Competenţele psihologilor atestaţi în PADSN
Conform procedurilor privind desfăşurarea atestării dreptului de liberă practică în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale se disting două specialităţi: psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale şi psihologia judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf.
1) Psihologii care obţin atestarea în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale au următoarele competenţe profesionale:
a) evaluare şi selecţie profesională:
- cunoaşterea profilului psihologic al candidaţilor la ocuparea unor funcţii/posturi;
- raportarea profilului psihologic al candidaţilor la cerinţele psihologice ale postului;
- avizarea psihologică a candidaţilor;
b) analiza psihologică a activităţii;
c) analiza şi prevenirea accidentelor de muncă;
d) identificarea şi gestionarea factorilor de risc şi a vulnerabilităţilor psihologice individuale şi de grup, în scopul prevenirii fenomenelor de inadaptare profesională;
e) cunoaşterea şi asistenţa psihologică a personalului;
f) asistenţa psihologică a persoanelor care execută pedepse privative de libertate şi a altor categorii de persoane, conform legislaţiei în vigoare şi competenţelor profesionale;
g) diagnoză şi intervenţie organizaţională;
h) managementul stresului;
i) managementul situaţiilor de criză şi negocierea;
j) asigurarea psihologică a situaţiilor operative;
k) asigurarea suportului psihologic al misiunilor şi activităţilor specifice;
l) cercetarea metodologică;
m) formarea şi (re)orientarea pe ruta profesională;
n) formarea profesională a psihologilor în domeniul de specialitate.
2) Psihologii care obţin atestarea în specialitatea psihologia judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf au următoarele competenţe profesionale:
a) evaluarea sincerităţii unor persoane bănuite de implicarea în activităţi antisociale indiferent de gen;
b) verificarea sincerităţii depoziţiei persoanelor cuprinse în procesul judiciar;
c) verificarea loialităţii persoanelor faţă de obiectivele organizaţiei în care îşi desfăşoară activitatea;
d) verificarea sincerităţii unor persoane implicate în anchete administrative;
e) evaluarea sincerităţii persoanelor în cadrul selecţiei de personal;
f) activităţi de cercetare ştiinţifică folosind tehnica poligraf;
g) formarea profesională în domeniul de specialitate;
h) stabilirea profilului psihologic al infractorului după modificările pe care acesta le realizează în câmpul infracţional;
i) efectuarea de noi examinări, în cazul existenţei unor contestaţii, numai în cadrul unor comisii.
