Curiozitatea copiilor

       În multe situaţii părinţii copiilor (în special părinţii copiilor cu vârsta de până în 10 ani), sunt asaltaţi cu zeci de întrebări din partea micuţilor exploratori, aflaţi într-o continuă dezvoltare şi cunoaştere.
        În unele cazuri părinţii nu reacţionează tocmai potrivit situaţiei, enervându-se din cauza multitudinii întrebărilor care vin din partea copiilor, lucru care nu va produce decât o barieră în relaţia părinte-copil, o inhibiţie în dorinţa de a explora şi o teamă de a mai adresa pe viitor întrebări părinţilor, mai ales dacă reacţia acestora va fi de fiecare dată aceeaşi.
        Astfel de situaţii vor putea avea efecte negative asupra dezvoltării normale a copilului, afectându-i încrederea în sine, stima de sine, dorinţa de cunoaştere, de a afla ce, cum şi de ce se întâmplă lucrurile din jurul său, şi mai ales cum am spus şi mai sus se va implementa teama faţă de părinte, acest fapt având ca efect răcirea relaţiei dintre ei.
        De aceea este bine ca să îi lăsăm pe cei mici să întrebe, să fie curioşi, să îi încurajăm în micile lor explorări (care de fapt sunt foarte mari şi importante), să îi ajutăm să afle răspunsurile curiozităţilor şi nedumeririlor lor.
        În acest mod noi ca părinţi putem contribui activ la dezvoltarea lor cognitivă, alimentându-le dorinţa de cunoaştere, dorinţa de a acumula informaţii, practic le vom cultiva interesul pentru informare.
        Părinţii trebuie de fiecare dată să îi asculte pe copiii lor, să le răspundă la întrebările pe care aceştia le pun, chiar dacă de multe ori sunt sâcâitoare. Atunci când observăm că suntem întrebaţi de copil acelaşi lucru într-un interval de timp scurt, îi putem atrage atenţia acestuia ca să fie atent la răspunsul pe care îl primeşte pentru a-l reţine şi înţelege mai bine.
        Este bine ca adulţii să vorbească cu copiii nonagresiv, să le ofere răspunsuri pe un ton cald şi calm şi cât mai clare, explicite şi pe înţelesul lor şi foarte important este să le ofere atenţie şi să le arate că fiecare întrebare a lor este importantă.
        Să lăsăm astfel copiii să exploreze, să le stimulăm interesul pentru acumularea de informaţii esenţiale, pentru cunoaşterea mediului înconjurător, a valorilor şi a altor informaţii folositoare.
        Astfel de lucruri vor avea efecte viitoare asupra încrederii în sine, asupra strategiilor de lucru, asupra rezultatelor şcolare, precum şi a dorinţei de studiu şi a capacităţii de înmagazinare şi organizare a informaţiilor primite.

Autor - Psih. Neacsa Ionela Cristina